duminică, septembrie 24O pasiune ce ne leagă - News Sport

SPECIAL | DORIN GOIAN: ”AM CUNOSCUT MOMENTE UNICE LA STEAUA. PENTRU MINE, ADEVĂRATA ECHIPĂ ESTE FCSB DE ACUM”.

0 0
Read Time:15 Minute, 6 Second

Dorin Goian (37 ani) a fost unul dintre oamenii de bază în cei cinci ani petrecuți la Steaua, punând umărul la câteva calificări în cupele europene, dar și la câștigarea unor trofee importante. Fostul fundaș central a câștigat două campionate, o supercupă a României, a evoluat trei ani consecutivi în grupele Ligii Campionilor, însă cea mai mare realizare a rămas performanța din 2006, unde a ajuns cu roș-albaștrii până în semifinalele Cupei Uefa.

În interviul acordat site-ului, News Sport, a vorbit despre marile performanțe din cariera sa, dar și despre ceea ce vrea să facă pe viitor. ”Goe”, după cum îl știu fanii, s-a născut în anul 1980, în Suceava, orașul care a mai dat câțiva fotbaliști cunoscuți, precum Dorin Semeghin sau Daniel Bălan. Și-a petrecut copilăria jucând fotbal toată ziua, iar la 17 ani semna primul său contract cu Foresta Fălticeni, o echipă de fotbal din Suceava, unde a jucat un sezon la echipa a doua. În sezonul 1999-2000, la vârsta de 20 de ani, a reușit să debuteze la prima echipă, într-un meci cu Gloria Bistrița, câștigat cu scorul de 2-0. Atunci a fost ultima apariție a echipei sucevene în Divizia A.

Anii au trecut, iar Dorin Goian a reușit să joace la câteva echipe importante din țară, cât și din străinătate, precum Ceahlăul Piatra Neamț, FCM Bacău, Gloria Buzău, Steaua București, Palermo, Spezia, Glasgow Rangers și ultima dată Asteras Tripolis.

Îți mai aduci aminte când ai semnat cu Steaua? Ce poți să-mi spui despre acel moment, cum te-ai simțit?

La prima conferință de presă eram foarte emoționat și mi-am dat seama unde am ajuns de fapt, când am văzut o mulțime de jurnaliști și camerele de filmat. Au început dintr-o dată să-mi tremure picioarele, eram copleșit de emoții. Când am intrat prima dată în vestiarul Stelei, am dat de fotbaliști cu experiență, cu personalitate, iar lucrul acesta m-a ajutat în timp, pentru că am avut ce învăța de la ei. Sunt genul de persoană care mă integrez foarte repede, încerc să dau totul la antrenamente cât și la meciuri. Pentru un fotbalist contează dacă ești serios, lucrul acesta observându-se prin evoluțiile de la meci la meci, chiar dacă la început nu îți dau toți șanse, este imposibil să nu te accepte pe parcurs datorită devotamentului și pasiunii.

Ai marcat golul de 2-0 în semifinalele Cupei Uefa împotriva lui Middlesbrough, însă finalul meciului a fost de partea lor, reușind să se califice dramatic în finală. Cum ai trăit acea seară?

După meci a fost o supărare de nedescris, țin minte că am intrat în vestiar cu capurile plecate, nimeni nu făcea duș. Practic pentru noi, a fost cea mai mare dezamăgire din carieră, deoarece am ratat șansa de a juca cu trofeul pe masă. Am suferit încă 3-4 luni după, însă timpul le rezolvă pe toate și trebuie să te obișnuiești pentru că în viața unui sportiv sunt și astfel de evenimente.

Pe vremea aceea ați reușit trei calificări consecutive în grupele Ligii Campionilor. Care este nivelul jocului în cea mai tare competiție a cluburilor?

În primul rând, nivelul de rimt este unul mult mai alert. În pauza meciurilor, mi s-a întâmplat atât mie, cât și colegilor, să mergem la baie și să vomităm din cauza efortului intens. Jucând la un nivel atât de ridicat, acei fotbaliști nu te iartă, greșelile fiind taxate imediat. Trebuie să fii concentrat pe toată durata jocului, pentru că orice moment de neatenție poate costa echipa.

Am citit în presă că în perioada jucată la Steaua, ai fost ținta unor cluburi importante din campionatul Angliei. Ți-ar fi plăcut să evoluezi la un asemenea nivel?

Da, mi-ar fi plăcut să evoluez în campionatul Angliei. Este un campionat tare și cred că mi se potrivea de minune, fiind un jucator înalt, cu un joc bun de cap. Am fost aproape la un moment dat de un transfer la Sunderland, dar nu a fost să fie. Poate așa a vrut Dumnezeu, important este că oriunde am jucat, am încercat să dau totul, să am evoluții cât mai bune și în primul rând să mă respect pe mine.

Cum erau pe vremea ta derby-urile, Steaua-Dinamo? Care era atmosfera și cum vă pregăteați înaintea unor astfel de meciuri?

Erau cele mai importante meciuri din campionat. Înainte de fiecare derby, veneau sute de suporteri din galerie la antrenament și puneau presiune pe noi, motivându-ne să câștigăm. Meciurile erau cu o încărcătură foarte mare, trebuia sa fii concentrat la maxim că să îți ajuți echipa să obțină un rezultat bun.

Ai fost om de bază la Steaua, cum ți s-a părut întreaga experiență de acolo?

Din punct de vedere sportiv, a fost cea mai bună perioadă pentru mine. În cinci ani de zile am câștigat două campionate, o supercupă a României, am reușit să ne calificăm trei ani consecutivi în grupele Ligii Campionilor și să jucăm semifinala din Cupa Uefa. Au fost într-adevar momente unice, pe care nu am cum să le uit.

La vârsta de 17 ani, ai semnat cu prima echipă din cariera ta, Foresta Fălticeni. Cum te-ai simțit atunci?

A fost primul meu contract de fotbalist profesionist. Eram bucuros că făcusem acest pas, pentru că asta îmi doream să fac cel mai mult. Munceam din greu la antrenamente pentru a ajunge cât mai sus. Tatăl meu nu a fost de acord la început să fac liceul sportiv și m-a îndrumat să fac o meserie, dar în clasa a 10 a când am fost cooptat la echipa mare și-a dat seama că ăsta era drumul meu în viață. Pentru faptul că mă antrenam cu echipa mare, iar după mergeam și mâncam la cantină, a însemnat foarte mult pentru mine.

În anul 2000, pe vremea când evoluai la Foresta Fălticeni în Divizia A, ați reușit o victorie incredibilă cu 5-4 împotriva celor de la Dinamo București. Câtă determinare îi trebuie unei echipe ca să revină de la 0-4?

Nu am jucat în acea partidă, dar a fost un meci nebun, cum de altfel a rămas în istorie. După pauză nu am mai crezut că putem recupera avansul lor de patru goluri, însă la 4-3 am început să credem și a fost acel final fericit pentru noi. Nu cred că putem vorbi de o determinare anume, dar pot să spun că am avut și noroc, fiecare contraatac al nostru se finaliza cu gol. Primul gând la 4-0, a fost să nu mai luăm 2-3 goluri să ne facem de rușine, mai ales că jucam împotriva lui Dinamo. A fost o victorie incredibilă, de care îmi voi aduce aminte mereu.

Îți mai aduci aminte când ai primit prima minge de fotbal?

În jurul vârstei de 9 ani am primit-o, era acea minge de 35 de lei dacă vă mai aduceți aminte. În schimb, prima minge de piele pe care am avut-o, nu a fost achiziționată. Țin minte că fratele meu cel mare, Liviu, juca la Suceava și în finalul sezonului, la un meci când eram copil de mingi, el mi-a promis că la încălzire va șuta peste poartă, iar eu trebuia să ascund mingea după un tufiș în spatele porții. Seara, după antrenament, m-am întors la stadion cu o plasă și am luat acea minge din tufiș. Pe final de sezon nimeni nu mai ținea cont de numărul lor, deoarece primeau altele.

Ce ai făcut cu primii bani câștigați din fotbal?

Chiar dacă pe vremea aceea, salariile erau mai mici, din primii banii câștigați din fotbal, i-am cumparat mamei mele un kilogram de banane pentru că îi placeau foarte mult, iar restul mi-am păstrat pentru un suc și o ciocolată.

Ce poți să îmi spui de perioada petrecută la Glasgow Rangers? Care este atmosfera meciurilor de acolo?

Atmosfera de la Glasgow era unică. Am prins chiar două meciuri in liga a IV-a și am jucat cu 50.000 de oameni în tribună. Acolo nu contează dacă joci cu prima sau ultima clasată, stadionul tot timpul este plin. Au altă cultură a fotbalului, pentru ei fiecare meci este o sărbătoare. M-a surprins plăcut faptul că suporterii vin la meci cu două ore mai devreme și mănâncă, iar după ce se termină, stau la o bere și discută despre evoluția echipei. Practic pentru ei faptul că vin la stadion este un mod plăcut și relaxant de a-și petrece timpul. Într-adevăr la meciurile împotriva lui Celtic, este o atmosferă incredibilă, greu de descris în cuvinte.

Ultima echipă la care ai evoluat a fost Asteras Tripolis. La ce nivel este fotbalul grec și ce condiții sunt acolo?

Părerea mea este că fotbalul grec se află peste cel românesc. Acolo sunt cinci echipe foarte bune, cu jucători pe măsură, care an de an se luptă pentru câștigarea campionatului și pentru un parcurs cât mai lung în cupele europene. Celelalte echipe nu sunt de neglijat, chiar dacă din punct de vedere al valorii jucătorilor nu se ridică la același nivel, însă sunt foarte bătăioase mai ales când joacă acasă. A fost de altfel o perioadă frumoasă pentru mine la Asteras, așa pe final de carieră am avut chiar și performanțe notabile jucând doi ani consecutivi în grupele Europa League.

În toată cariera, ai prins 62 de selecții la echipa națională și ai reușit să înscrii 5 goluri. Cum a fost experința meciurilor de la Euro 2008?

Pentru orice jucător profesionist, să ajungi la un turneu final și să-ți reprezinți țara cu mândrie este special. Presiunea este mare atunci când știi că o țară întreagă se uită la tine și te susține, suferă alături de tine. Îți dorești să fii cât mai concentrat, să faci un joc cât mai bun ca să nu îi dezamăgești. Este o mândrie și pentru tine ca fotbalist să știi că din atâția jucători români, atât din țară, cât și din străinătate, te afli printre cei mai buni la momentul respectiv. Lucrul acesta te face să fii mai responsabil și te obligă să ai evoluții cât mai bune.

Dupa retragere, ai ocupat doar 6 luni funcția de președinte executiv al echipei Foresta Suceava. Fanii au rămas cu o amintire de neuitat din acea perioadă, primul meci din istorie jucat pe nocturnă în Cupa României, împotriva celor de la FCSB. De ce nu ai mai rămas, ce nu a mers?

A fost o perioadă în care am învățat partea administrativă și am încercat să-mi fac cât mai bine treaba. Am încercat să gestionez fiecare situație cât mai bine. Consider că sunt un om corect, de aceea caut să lucrez cu oameni care au această calitate. Atunci când se stabilește un anumit buget, îți faci calcule ca să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma, altfel ajungi să intri în datorii și să nu mai poți ieși la suprafață. Cam asta se întamplă atunci când banii promiși nu îi mai primești. Din păcate, la Suceava, s-a făcut o obișnuință în faptul de a nu se da în fiecare an bugetul care este votat de Consiliul Municipal. Când am plecat de la echipă, chiar am și spus că voiam să mi se dea doar ce mi s-a promis, atât. Nu putem mereu să tăcem din gură și să aplecăm capul. Suntem în anul 2018, trebuia să fie cineva care să spună aceste lucruri, numai așa putem spera că se schimbă ceva în bine. Mie ca jucator, mi-a plăcut să fiu plătit la timp, să mi se dea ceea ce mi s-a promis în contract pentru munca mea. Dacă am pretenții de la jucători să mă respecte, în primul rând să se respecte pe ei înșiși, apoi trebuie să fii corect și față de ei, pentru că numai așa ar putea să dea totul pe teren.

Ce părere ai despre conflictul care a luat o asemenea amploare dintre Gigi Becali și CSA? Pentru tine, care este adevărata Steaua?

Eu am cunoscut niște momente unice în perioada petrecută la Steaua, alături de Gigi Becali, cu calitățile și defectele lui. Chiar dacă multă lume îl blamează, mi-aș dori să fie mulți oameni de fotbal cu putere financiară să investească așa cum o face dânsul. Pentru mine, Steaua adevărată este FCSB de acum. Nu spun că nu țin și cu CSA, dar pentru acest om, faptul că am cunoscut momente frumoase alături de el și implicarea în atâția ani, înseamnă o mare parte din clubul Steaua.

Cum ți se pare actuala echipă FCSB? Crezi că vor reuși să câștige campionatul anul acesta?

Îmi doresc foarte mult ca FCSB să câștige campionatul, deoarece sunt stelist și mi-ar plăcea ca Nicolae Dică să obțină un asemenea trofeu. Dacă vor reuși să câștige meciurile rămase până la final, au o mare șansă să ia titlul. Părerea mea este că ei merită acest lucru, deoarece au cel mai bun lot din țară, cu fotbaliști foarte buni. Într-adevar, Dică are dezavantajul că Dan Petrescu are mai multă experiență decât el, dar eu sper că la final, FCSB să fie campioană.

Ce părere ai despre actuala echipă națională? Crezi că venirea lui Cosmin Contra va produce schimbări?

Este prima oară dupa mult timp când văd o schimbare vizibilă în jocul echipei naționale. Am văzut în ultimile jocuri o echipă agresivă, iar atunci când pierde mingea face pressing pentru a o recupera. I-am văzut pe jucatori practicând un fotbal de plăcere, lucrul acesta fiind extraordinar, mi se pare total schimbată echipa în bine. Sper să evoluăm la fel în continuare și sa ne calificăm la Campionatul European.

În Suceava, fotbalul este destul de iubit, fanii vin în număr cât mai mare la meciurile de pe Areni. Crezi că fotbalul sucevean va avea în următorii ani o echipă care să promoveze în Liga 1?

Nu, nu cred pentru că eu cunosc situația actuală de acolo și probabilitatea este foarte mare să nu putem termina acest campionat. Este o ceartă destul de aprigă acolo, dar sper să se rezolve ca să putem avea o echipă în Suceava măcar de liga a II-a. Vă spun sincer, liga a II-a este slabă din punct de vedere fotbalistic. Dacă rămâneam la club, eu sunt sigur că în doi sau trei ani, cu acest buget și cu încă câțiva oameni de afaceri, reușeam să promovăm. Pe vremea când eram eu în conducere au plecat câțiva jucători care nu erau de caracter și care nu dădeau totul pe teren. Nu mă poate păcăli nimeni, am jucat și eu fotbal și știu ce înseamnă determinare și implicare 100%.

Ce le transmiți suporterilor suceveni?

Să fie în continuare alături de echipă, îi văd în fiecare sâmbătă când merg și eu pe Areni. Sunt oameni cu potențial financiar în oraș, care ar putea ajuta echipa. Eu nu am crezut până nu m-am confruntat cu această situație, chiar sunt cheltuieli foarte mari din cauza deplasărilor lungi. Din păcate, nici poziția geografică nu ne ajută, cea mai scurtă deplasare pe care o facem este la Brăila, cu excepția echipei Miroslava care a promovat anul acesta. În rest avem deplasări multe în București, Timișoara, Oradea. Cât am fost președinte, am propus ca deplasările lungi să le facem din două. Plecam cu 2 zile înainte, dormeam o noapte la mijlocul distanței și a doua zi continuam drumul, ca să încercam să fim cât mai proaspeți pentru meciul de sâmbătă.

Ce fotbalist te-a inspirat cel mai mult în carieră?

Au fost mulți fotbaliști, chiar fundași care mi-au plăcut de-a lungul carierei lor. Din țară mi-a plăcut foarte mult Gică Popescu, Daniel Prodan, iar din străinătate Maldini. Mereu am urmărit meciurile la televizor și am încercat să iau câte ceva din stilul lor, să-mi îmbunătățesc jocul.

Ai vreun regret pe plan fotbalistic?

Cel mai mare regret rămâne acel meci din semifinalele Cupei Uefa împotriva lui Middlesbrough. Apoi la nivel de echipă națională, marele regret este barajul împotriva Greciei pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2014 . Ar fi fost extraordinar pentru mine să evoluez și la un asemenea turneu final.

Te-ai gândit cum ar fi fost să joci în aceeași echipă cu fratele tău, Lucian?

Da, am dezbătut acest subiect împreună. Am jucat de multe ori împotriva lui, dar din păcate niciodată nu am fost în aceeași echipă. Drumurile noastre au fost diferite, fiecare și-a văzut de cariera lui.

Dacă nu ai fi fost fotbalist, ce ți-ar fi plăcut să faci?

Îmi place foarte mult viața de aeroport. Agitația, organizarea și avioanele mă atrag, nu am niciun fel de probleme să zbor. Dacă mă lași șase ore cu escală într-un aeroport, mă simt în largul meu. Probabil în zona aceasta aș fi lucrat, dacă nu ajungeam fotbalist.

În momentul de față faci parte din staff-ul tehnic al celor de la Bucovina Rădăuți. Ce planuri ai pe viitor?

Urmez cursurile licenței A, până acum am reușit să obțin B și C. Vreau să merg mai departe pe această latură tehnică și dacă, pe viitor voi avea talent, charismă, inspirație, tind să antrenez echipe bune. În momentul de față vreau să antrenez, pentru că am nevoie să-mi dezvolt maniera de a le transmite jucătorilor ceea ce-mi doresc, modul de a vorbi cu ei, de a încerca să mă înțeleagă tot ce le spun. Una e să fii jucător de fotbal și alta e să fii antrenor, să te faci înțeles la 22 de jucători. Știu că am multe de învățat, dar sper că voi reuși.

CV Dorin Goian

Data nașterii: 12 decembrie 1980

Locul nașterii: Suceava, România

Înălțime: 1,94 m

Post: fundaș central

Palmares Steaua: două titluri de campion (2004-2005, 2005-2006) și o Supercupă a României(2005-2006)

Echipe: Foresta II Fălticeni(1997-1998), Gloria Buzău(1999-2000), Foresta Suceava(2000-2002), Ceahlăul Piatra Neamț(2002-2003), FCM Bacău(2003-2004), Steaua București(2004-2009), Palermo(2009-2011), Glasgow Rangers(2011-2012) , Spezia(2012-2013), Asteras Tripolis(2013-2016).

sursa Foto: Ziarul de pe Net

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *