0
0
Gabi Giurgiu (36 ani) este căpitanul și unul dintre ce mai îndrăgiți jucători ai Universității Cluj. S-a întors acum doi ani în echipa „studenților”, pentru a pune umărul la promovarea în Liga 1, alături de alți fotbaliști cu experiență precum Octavian Abrudan, Dorin Goga, George Florescu sau Laszlo Sepsi. El a mai îmbrăcat tricoul alb-negru și în sezoanele 1999-2006, însă acum are șansa să-și pună mai adânc amprenta asupra acestui club, sperând la a treia promovare consecutivă.
În interviul acordat site-ului, News Sport, a vorbit și despre performanțele pe care le-a dobândit în perioada petrecută la Oțelul Galați. În cei 6 ani petrecuți acolo, a reușit să câștige un titlul și o Supercupă a României. A evoluat în Uefa Champions League, într-o grupă din care mai făceau parte Manchester United, Benfica Lisabona și FC Basel. După acele partide, își amintește cu drag de atmosfera unică a meciurilor, dar și înainte de începerea acestora. A menționat și faptul că ritmul de joc este foarte alert și nu se compară cu fotbalul din campionatul nostru.
Gabi a experimentat fotbalul și în străinătate, reușind să se transfere la vârsta de 23 de ani la Rubin Kazan (Rusia). A fost și în curtea celor de la Maccabi Netanya (Israel) în sezonul 2014-2015, unde a evoluat peste 25 de meciuri.
În sezonul 2010-2011 ai câștigat titlul și Supercupa României cu Oțelul Galați. Cum te simți când îți reamintești acele momente? Au fost cele mai mari realizări din cariera ta?
Au fost niște momente frumoase, chiar extraordinare, de care îmi aduc aminte cu mare plăcere. Pot să spun că au fost cele mai mari realizări din cariera mea, deoarece în acel an, pe lângă câștigarea acestor două trofee am jucat în Uefa Champions League și am reușit să ajung și la Naționala României. A fost cel mai bun an din punct de vedere fotbalistic.
Apropo de Oțelul Galați. Ce a însemnat pentru tine întreaga perioadă de 6 ani petrecută acolo?
A fost o perioadă frumoasă, am întânit oameni deosebiți, profesioniști și suporteri adevărați. Mă leagă foarte multe lucruri de acel oraș, mai ales că am stat atâția ani acolo. Am mulți prieteni în Galați, chiar și un fin. Sunt multe lucruri de care îmi reamintesc cu drag.
După câștigarea titlului, ați jucat în cea mai tare competiție a cluburilor și anume Uefa Champions League. Cum ai trăit experiența acelor meciuri din grupă împotriva unor echipe precum Manchester United, Benfica Lisabona și FC Basel?
Acele meciuri au fost apogeul carierei mele. Este un lucru extraordinar să joci în Champions League. Acolo întâlnești cele mai bune echipe din Europa și ai șansa să joci împotriva celor mai mari jucători pe care îi vezi doar la televizor. Atmosfera meciurilor este impresionantă, atât pe parcursul meciului cât și înainte de începerea acestuia. Ritmul este foarte alert, iar orice greșeală poate să facă diferența.
Cum a fost experiența de la Rubin Kazan, și la ce nivel se află campionatul din Rusia?
Când m-am transferat la Rubin, aveam o vârstă foarte fragedă. Să mergi la 23 de ani într-un astfel de campionat nu e deloc ușor. Nu prea erau jucători români în acea vreme, ci doar străini. Se investeau mulți bani în campionatul rusesc de pe atunci. Erau destul de dezvoltați, aveau o infrastructură bine pusă la punct, iar jucătorii ruși aveau o calitate destul de bună. A fost o experiență foarte utilă pentru mine chiar dacă nu am reușit să joc foarte mult.
Ce poți să-mi spui de perioada petrecută la Maccabi Netanya? Nu ai jucat foarte mult timp acolo..
A fost în regulă, atât am avut contract. Aș fi avut un an în plus dacă jucam 75% din meciuri. Am reușit să joc 74,99% și nu am mai rămas. Când m-am dus acolo nu prea știam la ce să mă aștept, dar având familia alături și discutând cu câțiva fotbaliști care au mai jucat în Israel, am reușit să mă acomodez. Este o țară frumoasă, cu locuri plăcute și chiar un fotbal bun.
Îți amintești când a fost primul tău contact cu fotbalul?
Da, s-a întâmplat acum mulți ani în urmă. Profesorul nostru de educație fizică de la școală, care era antrenor pe vremea aceea la „U” Cug (bază sportivă în Gheorgheni), a venit la noi și ne-a întrebat cine vrea să meargă la fotbal, iar eu am fost unul dintre cei care au luat în serios acest sport.
Dacă nu ai fost fotbalist, ce ți-ar fi plăcut să faci?
Sincer, nici nu știu dacă aș fi fost în altă parte, cred că tot în fotbal (râde). Am făcut ceea ce mi-a plăcut încă de când eram mic. Îmi aduc aminte cu plăcere de vremea când jucam fotbal în fața blocului, dar și de alte jocuri ale copilăriei.
Cum ai primit vestea că trebuie să o luați de la capăt din Liga a IV-a, și ce motivație poate să aibă un jucător într-o asemenea situație?
Mi-a părut rău să văd că echipa ajunsese la faliment în acea perioadă. Totuși, „U” Cluj trebuia să aibă un viitor și era nevoie de o schimbare rapidă pentru redresare. Prin urmare, s-a făcut o nouă societate, s-a schimbat și conducerea, iar lucrurile au început ușor-ușor să se îndrepte spre o linie ascendentă. Deși puteam să mai evoluez în Liga 1, când am fost contactat de noua conducere a Univesității, am decis să vin ca să pun umărul la revenirea echipei în prima scenă. Îmi pare rău că a trebuit să o luăm de jos. Sincer să vă spun, nu mi-a fost ușor. Am simțit rapid trecerea bruscă de la Liga 1 la Liga a IV-a și aici mă refer la meciurile pe sate plus terenurile pe care am jucat. Pe de altă parte, am reușit să trecem peste toate lucrurile acestea datorită obiectivului pe care ni l-am impus.
Peluza „Șepcilor roșii” este foarte cunoscută de simpatizanții fotbalului. Suporterii au fost mereu alături de echipă indiferent de situație. Aveți mereu galeria care vă susține la partidele de acasă, cât și în deplasare. Cât de importantă este prezența lor la meciuri și ce mesaj ai pentru ei?
Le mulțumim că sunt alături de noi. Din punctul meu de vedere, a contat foarte mult și suportul lor pentru ca această echipă să meargă în continuare după faliment. Este un lucru important ca ei să ne susțină meci de meci. Fotbalul se joacă cu suporteri, iar ai noștri știți cât de pătimași sunt. Mereu fac coregrafii frumoase și cântă pe tot parcursul partidelor. Mesajul pentru ei constă în faptul că trebuie să aibă încredere în noi că ne putem îndeplini obiectivul, și îi așteptăm să ne susțină la fiecare meci.
Mulți fani ai fotbalului susțin că Liga a II-a este mai atractivă sezonul acesta, deoarece acolo se află echipe precum U Cluj, Petrolul Ploiești, Farul Constanța, Poli Timișoara, UTA Arad, FC Argeș Pitești. În acest moment, sunteți pe locul 5, la 3 puncte de locul doi. Cum vezi lupta pentru promovare și care sunt contracandidatele voastre?
De la bun început am conștientizat faptul că ne va fi destul de greu. Sunt echipe de tradiție în Liga a II-a, care au ambiție și își doresc să promoveze sau cel puțin să joace mereu la un nivel destul de ridicat. Lupta pentru promovare va fi până spre final. Sunt jucători buni, atât tineri, cât și cu experiență. Când se va încheia sezonul, noi sperăm să ne aflăm pe una dintre primele două poziții.
Ai jucat 11 sezoane timp în care ai strâns peste 200 de meciuri în tricoul lui „U”. Ce înseamnă pentru tine cu adevărat Universitatea Cluj? La ce te gândești prima dată când auzi acest nume?
Când aud acest nume îmi aduc aminte de tinerețe, de perioada când veneam la meciuri pe stadion. Jucam mereu cu gândul la „U” când eram junior. Visul meu de atunci era să joc măcar o dată în tricoul alb-negru, dar iată că timpul mi-a oferit șansa să evoluez de foarte multe ori pentru această echipă. Universitatea Cluj înseamnă o familie pentru mine. Am petrecut foarte mult timp aici și îmi doresc să pot să ajut în continuare acest club.
Cum te simți la 36 de ani să fii căpitanul Universității Cluj?
Este o onoare și o mare bucurie să port banderola de căpitan. Cel mai importat lucru este ca această echipă să meargă în continuare și să reușim promovarea. Obiectivul meu personal este să fiu cât mai sănătos și apt de joc pentru a putea ajuta echipa.
Cum arată o zi din viața ta?
Având în vedere că am doi copii, încep ziua devreme. De dimineață îi duc la școală, respectiv grădiniță. După ce îi las, merg la antrenament, la stadion, iar apoi iau copii și mergem acasă. Au început și ei fotbalul aici la Universitatea Cluj. Dacă lor le place și își doresc să devină fotbaliști, voi fi alături de ei. E important pentru ei să simtă ceea ce își doresc să facă mai departe. Când avem timp liber mergem la un film, la munte.
Care este cel mai amuzant lucru pe care l-ai auzit despre tine?
În momentul de față nu îmi vine în minte o situație de genul acesta. De când m-am întors acasă, la „U”, pățesc să fiu des confundat cu Tavi (Octavian Abrudan, n.red).
Ai vreun regret pe plan fotbalistic?
Singurul meu regret este că nu am reușit să câștig până acum Cupa României.
Care sunt trăirile unui fotbalist?
Un fotbalist are parte de toate trăirile posibile. De la extaz la agonie și invers. Sunt momente în care ești fericit, apoi supărat. Mereu vine următorul meci și nu ai timp să te bucuri prea mult sau să stai pe gânduri. Tot timpul trebuie să fii pregătit de partida care urmează.
Unde te vezi peste cinci ani?
Eu mi-aș dori să rămân pe plan sportiv, însă voi vedea ce-mi rezervă viitorul. Am carnetul de antrenor cu licența B luată. Am început si un master în Management sportiv, dar voi vedea pe parcurs ce voi face.
„U” Cluj este o echipă de tradiție și cu o istorie bogată în fotbalul românesc. Suporterii, oamenii din Cluj și nu numai, își doresc să vadă din nou echipa în Liga 1. Ați promovat doi ani la rând până în Liga a II-a.Crezi că veți reuși a treia promovare consecutivă?
Știm că foarte multă lume este alături de noi. Cu obiectivul promovării în Liga 1 am pornit acest proiect. Ne dorim cea de-a treia promovare consecutivă și mai ales în anul Centenarului să reușim să ne bucurăm cu toții la finalul sezonului.
CV Gabriel Nicu Giurgiu
Data nașterii: 3 septembrie 1982
Locul nașterii: Cluj-Napoca
Înălțime: 1,75 m
Post: mijlocaș central
Numărul de pe tricou: 29
Echipa actuală: Universitatea Cluj
Palmares: Campionatul României (sezonul 2010-2011), Supercupa României (2010-2011)
Echipe: Universitatea Cluj (1999-2006), Oțelul Galați (2007, 2008, 2009-2014), Rubin Kazan (2007-2008), Maccabi Netanya (2014-2015), Concordia Chiajna (2015-2016). Din anul 2016 s-a reîntors la Universitatea Cluj
Cifre: 11 sezoane și peste 200 de meciuri „all-time” a strâns Gabi Giurgiu la ”U”
Foto sus: FC Univeristatea Cluj
